Integralist și finalist Spring SuperBlog 2018

În seara de Dragobete am făcut un experiment. O joacă, o toană. Am scris repede un articol , l-am încărcat pe platforma de participare și, mai repede decât mă așteptam, am devenit participant Spring SuperBlog 2018. Astăzi, principalul obiectiv pe care mi l-am stabilit la debutul celei mai longevive competiții de blogging creativ a fost realizat. Sunt integralist și  finalist Spring SuperBlog 2018.

De ce să fii finalist Spring SuperBlog?

Păi de ce nu, în primul rând, și apoi pentru că poți. Când am intrat în competiție habar n-aveam ce este și cam ce trebuie să fac, în afară de a scrie niște articole. Nu citisem decât ce scrisese prietena mea, Angela, participantă și finalistă la ediția din toamnă a competiției SuperBlog și, mărturisesc că mi-au plăcut. Ce s-a întâmplat pe parcurs a fost o adevărată aventură despre care dacă aș fi știut de la început, jur că nu mă înscriam. La fel am spus și când am închiriat prima oară o mașină în vacanță în Corfu și m-am aventurat pe serpentine. Și acum, ca și atunci am făcut-o și nu regret absolut deloc.

Cum am devenit finalist Spring SuperBlog?

Sincer, asta mă întreb și eu. În primul rând, am participat, adicătelea mi-am stors creierii și am produs articole pentru toate cele 16 probe. Nu prea îmi ieșeau mie la socoteală 16 probe săptămânale de la 1 martie la 13 aprile,  dar așa se întâmplă când citești regulamentul în diagonală. Temele au venit de trei ori pe săptămână și, tot de atâtea ori au venit și notele. Dacă la începutul competiției mi-ar fi spus cineva că voi fi în stare a fi capabilă să scriu despre proiecte de case, certificate energetice, țoale sau farduri și să iau și note mari, îi făceam programare la psihiatru. Același lucru s-ar fi întâmplat și dacă mi-ar fi spus că cea mai mică notă o voi lua la o probă de turism. Dar, Spring SuperBlog este locul în care nimic nu este ceea ce pare a fi. Surprizele se țin lanț și nu știi niciodată de unde sare iepurele. Dacă primul gând a fost să fiu finalist Spring SuperBlog, după prima probă, când m-am clasat pe locul 46, din 131 de participanți, mi-am propus să închei concursul în primii 50. La jumătatea competiției, ajunsesem deja pe locul 26 și mă gândeam să mă mențin pe un loc în primii 30. Nu mi-aș fi imaginat însă, că voi termina în primii 20, alături de boboci, ca și mine, dar și de mulți veterani, pe un superb loc 15.

Cum am devenit fan SuperBlog?

Ei bine, aici totul este simplu. Dincolo de articole, de note, de premii, de bucurii, de frustrări și de supărări,  SuperBlog înseamnă oameni. Oameni frumoși, oameni dedicați, oameni de la care am învățat într-o lună și jumătate mai multe decât aș fi putut să învăț în ani de scris și de studiat cursuri de blogging. Căci, așa cum vorbeam cu prietenă încă virtuală, teoria ca teoria, praftica ne omoară. Chiar dacă nu am câștigat nicio probă și încă nu m-am dumirit ce înseamnă un articol de 100 de puncte, blogul meu a câștigat enorm, iar eu am trăit o experiență unică. Pe care s-ar putea să o repet.

6 comentarii Adaugă-l pe al tău
    1. Mulțumesc, Olimpia. Eu sunt foarte mulțumită de parcursul meu și sunt conștientă că nici macar unul dintre articolele mele nu s-ar fi putut apropia de 100 de puncte. Însă unele puteau avea mai multe puncte decât au primit. Depinde, cum ai spus si tu, de ce este învățat juriul sa citească. Și mai contează foarte mult si care este publicul sponsorului. Cine sunt clienții lui și ce limbă vorbesc.

  1. Uite, eu nu-mi aduc aminte deloc pe ce loc am terminat prima editie, dar tin minte ca am luat doua premii atunci. Primul articol scris a fost dezastru. Ca si tine, nu stiam cu ce manânca, nu reuseam sa înteleg prea bine conceptul de advertorial creativ (de fapt, judecând dupa anumite note, nici acum nu-l înteleg pe deplin), dar mi-a placut si am continuat. Cred ca aceasta a fost a sasea mea participare. Am avut editii mai bune, mai rele… dar am terminat întotdeauna. Adica, am fost mereu finalista. Cred ca este important ca atunci când începi ceva anume, sa duci pâna la capat.
    Te felicit si de-abia astept sa ne “batem” în condeie si la toamna!

    1. Multumesc, Daniela. Probabil ca la mine a fost “norocul incepatorului” si m-am clasat atat de sus. Faptul ca prima proba a fost pe nisa de travel a fost gura de oxigen de care aveam nevoie. Am inteles, in linii mari, ce inseamna un advertorial creativ, dar inca nu ma simt in stare sa scriu unul “ca la carte”. Ce nu mi-a placut la unele probe, a fost ca juriul nu a inteles mesajul din spatele unor articole, nu doar ale mele, sau, daca l-a inteles, l-a ignorat pentru ca nu corespunde profilului clientului sau.
      In toamna nu stiu daca voi mai participa si, daca o voi face, nu sunt sigura ca voi parcurge toate probele. Nu pentru ca nu mi-as dori, dar slujba imi mananca aproape tot timpul.
      Ma bucur ca ne-am cunoscut si daca nu ne revedem in toamna pe arena scrisului, va urmaresc din umbra si revin cu forte proaspete in primavara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *