
Secretul longevității locuitorilor din insula Ikaria
Despre insula Ikaria se vorbește foarte puțin și se știe și mai puțin. Singurul lucru despre care a auzit toată lumea este că locuitorii dețin secretul longevității.
În periplul pe insula lui Icar, am avut ocazia să cunosc o mulțime de oameni sănătoși și cu o poftă de viață ieșită din comun. Că ești bărbat sau femeie, în insula Ikaria, la 85 de ani ești tânăr, în putere și ai toată viața înainte. Pare greu de crezut, dar ceea ce pentru unii sunt doar glume de pe rețelele de socializare, pentru ikarieni sunt lucruri cotidiene.
Care este secretul longevității locuitorilor din insula Ikaria?
Cine se așteaptă la vreo dietă minune sau la cine știe ce super-exerciții miraculoase va avea o mare dezamăgire.
Secretul longevității locuitorilor din insula Ikaria constă într-un stil de viață neschimbat de 500 de ani.
Am aflat despre acesta de la Giorgios și Eleni Karimali, o familie care, de peste 25 ani, se dedică agriculturii organice, agroturismului, lecțiilor de gătit și promovării unui stil de viață sănătos.
Cina organizată de familia Karimali la ferma din satul Pigi, a fost mai mult decât o seară frumoasă cu bucate gustoase și vin bun, într-o atmosferă prietenească. Fiecare moment și fiecare preparat au (de)scris un capitol al stilului de viață ikarian.
Alimentație sănătoasă la momentul potrivit
Când am ajuns la ferma Karimalis, pregătirile erau în toi. Plăcinta de dovlecei se odihnea pe masa din bucătărie. În cuptor, erau aproape gata papucei de vinete și jumătăți mari de cartofi. După ce s-au copt cartofii, Eleni i-a crestat, i-a îmbăiat bine cu ulei de măsline extravirgin și după ce s-au răcorit, i-a ornat cu brânză proaspătă de capră.
De altfel, laptele de capră este cel mai consumat aliment, sub formă de iaurt, brânză și chiar înghețată. Nu e de mirare că bolile cardio-vasculare și cancerul stau departe de locuitorii acestei insule, din moment ce laptele de capră este, din punct de vedere structural, cel mai apropiat de laptele matern.
Fiica ei pregătea salata cu roșii, ardei, ceapă roșie, castraveți, dovlecei cruzi, măr, rucola, spanac tânăr, mult ulei de măsline și oțet balsamic. Pe un platou mare aștepta salata de linte verde, iar în două castronele, măsline kalamata și măsline stafidite.
Giorgios ne-a servit un pahar de vin și a întreținut un pic atmosfera până la apusul soarelui. După ce soarele a căzut în mare și nu s-a mai văzut, ne-a invitat la masă.
Mărturisesc că toți am crezut că momentul a fost ales pentru ineditul și frumusețea sa. De unde? Potrivit stilului de viață ikarian, cel mai bun moment pentru cină este după apusul soarelui. Dacă ați observat, cina noastră nu a avut pic de carne, dar a fost extrem de gustoasă și de sățioasă.
Secretul longevității acestor oameni este dat de faptul că mănâncă foarte puțină carne, cel mult o dată pe săptămână, și niciodată seara.
Un subiect care a aprins un pic spiritele a fost legat de „dieta fără gluten”, atât de la modă atât în Europa, cât și în SUA.
Sincer, nu cunosc persoane care să fi îmbrățișat această dietă fără să fie nevoite, din cauza alergiei la gluten. Giorgios Karimali este un adversar declarat al acestei diete pentru cei care nu au probleme de sănătate. Pentru că își pot creea, lipsind organismul de prebioticele care se găsesc atât în legumele verzi, cât și în cerealele integrale.
Toți cei aflați la masă ne-am delectat făcând submarine dumicații de pâine neagră în sosul de salată.
Mersul pe jos face piciorul frumos
Și nu numai. Face bine și la sănătate.
Mă îndoiesc că există săli de fitness în Ikaria, dar oamenii fac extraordinar de multă mișcare în aer liber. Mersul pe jos pe distanțe lungi este sportul preferat al localnicilor. În ziua în care am mers cu Lina în drumeție, ne-am întâlnit pe drum cu o femeie de 95 de ani, încărcată ca o furnicuță. Mergea pe același drum cu noi, drum care mie mi-a scos pe nas toate țigările, să-și viziteze mama.
Însă cel mai simpatic a fost un sătean pe care l-am întâlnit în ultima zi de vacanță, în Agios Kyrikos. Venise din Raches, sat aflat la circa 50 km depărtare și se plângea că îl dor rău picioarele. Ar fi vrut să meargă la spital, să-l vadă un medic, dar cum nu mai fusese vreodată, habar n-avea cum să ajungă. Cât timp s-a odihnit la cafeneaua de pe faleză, s-a elucidat și misterul durerii de picioare. Bărbatul venise din Raches, pe jos.
Mai mult ca sigur, omul va închide ochii când îi va veni ceasul fără să știe unde e spitalul.
Siesta
Locuitorii din Ikaria nu sunt foarte matinali. Trăind sute de ani sub amenințarea piraților, viața lor s-a desfășurat mai mult pe timpul nopții. Chiar și astăzi, satele și orașele încep să se anime după ora 10.00. Somnul de după-amiază, de una sau două ore, menține sănătatea și asigură energie până târziu în noapte.
Mintea și brațele ocupate fac minuni
Chiar și la vârste înaintate, locuitorii din insula Ikaria își găsesc activități care să-i țină ocupați. Principala lor teamă este că atunci când nu vor mai putea munci, vor muri. Muncesc în grădină, muncesc în livadă, pe terenurile cu viță de vie, cresc albine, fac orice, numai să nu stea degeaba prea mult. Un „tânăr de 85 de ani” pe care l-am cunoscut la petrecerea din Kastanies, la 70 de ani s-a apucat de apicultură. Când l-am întrebat de ce mai muncește, mi-a spus că trebuie să o facă, să-și plătească taxele, pentru ca un bătrân să poată încasa pensia.
Socializarea
Se spune că singurătatea ucide. Izolarea, lipsa unei familii, a unui grup de prieteni, poate duce la depresii severe. Locuitorii din Ikaria nu pierd nicio ocazie să petreacă împreună, să râdă, să glumească ori să facă un pic de politică. Sărbătorile religioase sunt cele mai bune prilejuri pentru petreceri cu mâncare din belșug, muzică și dans. Iar insula Ikaria este faimoasă în toată lumea pentru acest gen de petreceri.
Cu foarte puțin efort, secretul longevității locuitorilor din insula Ikaria este la îndemâna oricui. Tu de când începi să-l pui în practică?
Lasă-mi răspunsul tău în comentarii și abonează-te la news-letter pentru alte aventuri din insula Ikaria! Nu uita să dai like pe Facebook și follow pe Instagram.
Călătorește! Banii se întorc; timpul, niciodată.


18 Comments
illusion
Cu așa regim alimentar e clar 🙂 Ba și combinat cu mișcare, un somn bun după-amiazsi socializare (pe care unii o evită în societatea noastră și rău fac) – clar te menții tânăr!
Almona Calatoreste
Toate sunt la îndemâna oricui, mai puțin somnul de după-amiază, dar cu puțină voință, se rezolvă și ăsta în zilele libere.
illusion
Da, în zilele libere se rezolvă
Cristina
Vai, ăsta cred că e articolul meu preferat pe care l-am citit la tine (ok, n-am citit chiar așa de multe, nu te-am descoperit demult). Dar așa de mult îmi plac incursiunile astea în viețile localnicilor, cu obiceiuri, cu bucate, cu lucruri care îi individualizează!
Mi-ai făcut poftă maximă de măsline kalamata, în Thailanda sunt extrem de scumpe, la fel și brânza. Nu știam că laptele de capră este apropiat de laptele matern, dar apropo de dietă, multă lume renunță și la lactate pe motiv că ar putea contribuit la apariția cancerului. Sper să nu fie adevărat, eu sunt dependentă de produse lactate 😀
Almona Calatoreste
Mulțumesc mult, Cristina.
Principalul meu scop în vacanțe ăsta este: să cunosc oamenii la ei acasă, în mediul lor.
Știam de mică de laptele de capră. În Dobrogea, toți copiii erau înțărcați cu lapte de capră. Iar Cleopatra, nu de proastă se îmbăia cu el.
Eu nu cred că lactatele provoacă cancer. Mai repede acelea super degresate și lipsite de toți nutrienții necesari. Niciun aliment natural consumat cu măsură nu îngrașă și nu dăunează.
Strămoșii noștri mureau tineri în războaie, nu de cancer, AVC sau obezitate.
Aura Lupu
Foarte-foarte interesant articolul.
Bănuiam câteva secrete înainte de-al citi, le știu de la bunicii mei, postul regulat, mișcarea multă, somnul de după-amiază și, cred io, cel mai important, să rămâi activ și să te simți folositor și la bătrânețe.
Mulțumesc, un loc de trecut pe lista.
Almona Calatoreste
Și mai ales echilibrul în toate. Excesele de orice fel dăunează grav. Iar noi, din păcate, trecem repede de la o extremă la alta. Mai ales când se iese din post.
Raluca Anghel
Este fantastic articolul tau, iar oamenii ăștia mi-au împlinit visul: sa fiu santoasa si sa pot sa muncesc toată viata.
Almona Calatoreste
Mulțumesc mult. Dacă ei pot, pe noi ce ne împiedică?
Ioana Vlad
Am zis ca la pensie ne retragem in Grecia, aerul e minunat, dieta mediterana sanatate curata, ca sa nu mai punem peisajele si oamenii.
Natural
Partea cu dormitul de dupa amiaza mi-o amintesc si de la bunicul meu, care a trait 96 de ani. Insa bunicul se trezea cu noaptea in cap, ca sa se duca la vie sau la camp pe racoare. Si pe la noi in mediul rural se servea carne doar in weekend, cand se taia vreo pasare. In rest, traiasca gradina!
Almona Calatoreste
Îmi aduc aminte „corvoada” dormitului la prânz când eu aveam chef de joacă. Și carne la masa de duminică și de sărbători.
Mirela Marin
Da, ai dreptate, acestea sunt secretele longevității, iar grecii în general, se numără printre cei mai longevivi oameni.
De altfel și dietele mediteraniene dau rezultate bune, deci tot de la … greci se trage.
Util și interesant articol! Chiar dacă eu știam ”secretele” 🙂 .
Ruxandra
Îmi place să citesc despre stilurile de viață ale oamenilor, chiar dacă nu rezonez cu tot ce ține de ele.
Izabella Stefania Stoica
Chestia ca nu sunt foarte matinali, mi-a captat toata atentia, ahahahahah :)))))).
Almona Calatoreste
Sunt și ei, dar nu toți. De exemplu, brutăriile deschid cam pe la ora 6.00 dimineața. Iar la prânz se închid cam toate cele ca să poată ține deschis până după miezul nopții.
Elvira
Super articol. Și spun asta pentru că iubesc la nebunie bucătăria greacă chiar dacă e rezultatul unui melanj de culturi. Laptele lor de capră este un aliment și medicament în același timp și asta i-a ajutat foarte mult în vremuri grele.
Te invidiez puțin că ai gustat din mâncărurile alea altfel decât în Atena sau stațiuni, deja salivez !
Almona Calatoreste
Cine știe, poate pui insula Ikaria pe lista ta. Și mie îmi place bucătăria grecească. Deși, în atâția ani, m-am cam obișnuit cu ea parcă nu mai e cine știe ce provocare. Dar, mâncarea avea alt gust decât în alte zone.